| Pagina anterioara | Pagina urmatoare |
6. Căile de
comunicaţie
Reţeaua
căilor de comunicaţie s-a dezvoltat atât ca o necesitate a
legăturilor între aşezări, cât şi în scopul
exploatării resurselor naturale, îndeosebi a lemnului şi minereurilor
neferoase din zona montană. Pentru o mai bună comunicare în
Drumurile
au rămas până în anii !70 la
stadiul unor uliţe de ţară, după care a început
modernizarea, în zonă neexistând cale ferată decât până la al doilea război
mondial o linie îngustă pentru marfă.
Reţeaua de drumuri este convergentă spre
oraşul Târgu Lăpuş, unde se intersectează drumurile
judeţene 182 : Dej - Rohia – Târgu
Lăpuş - Baia Mare (peste Culmea Breaza prin Măgoaja
şi peste Dealul Petriş) şi 109 F: Cavnic – Târgu Lăpuş - Gâlgău (peste Pasul Rotunda şi înşeuarea Coroieni din Culmea Breaza).
Aceste
drumuri modernizate asigură legătura în patru direcţii spre Baia-Mare, Dej, Gâlgău
şi Cavnic.
Cele
mai utilizate artere sunt Târgu Lăpuş - Baia Mare (
Din
drumul judeţean
Din
drumul judeţean 182 se desprinde drumul comunal Târgu-Lăpuş
- Stoiceni care este modernizat .
Şantierul de Drumuri şi Poduri din Târgul Lăpuş
s-a dezvoltat după 1960 având ca activitate modernizarea,
întreţinerea şi repararea reţelei de drumuri şi poduri din
zona Lăpuşului. Azi are o dotare minimă, un parc de maşini
şi utilaje, staţie de prepararea astfaltului.
Autobaza - S.C. Lăpuşul a luat
fiinţă în anul 1968 având ca activitate transportul de
călători şi marfă. După 1990 a
fost restructurată de mai multe ori pentru a o salva de la faliment.
O
condiţie importantă a punerii în valoare a zonei din punct de vedere turistic o
reprezintă modernizarea căilor
de comunicaţie.

Primăria oraşului Tg. Lăpuş – imagine din avion
| Pagina anterioara | Pagina urmatoare |