V.4. Personalităţi

Omul sfinţeşte locul  spune  românul, un lucru confirmat în orice spaţiu unde mâna şi spiritul său şi-a pus amprenta.

În spaţiul retras al Lăpuşului, acolo unde aparent parcă timpul are un alt curs, mult mai lent, spiritul în diversele forme de manifestare a dat nume care au depăşit de mult graniţele judeţului, şi fără să fim lipsiţi de modestie şi cele naţionale.

În paginile următoare voi încerca să schiţez câteva biografii de personalităţi lăpuşene care au aparţinut şi aparţin secolului XX

Augustin Botiş - s-a născut în satul Stoiceni - Târgu.Lăpuş, absolvent al Facultăţii de Filologie. Devine profesor la Târgu Lăpuş şi Baia Mare, membru şi preşedinte al cenaclului „Nord" din Baia Mare, inspector şcolar, inspector general, deputat şi senator, publică mai multe studii despre publicistica şi opera politică a lui Mihai Eminescu. Colaborează la mai multe reviste literare şi publică în 1996 volumul, „Singurătatea omului politic-înaltare”. În anul 1991 primeşte premiul Revistei „Viaţa românească", iar în 1998 primeşte la Iaşi pre­miul Revistei „Cronica".

.

Paul-Ladislau Beldi - descendent al unei vechi familii aristocrate, s-a născut în anii comunismului în oraşul Vişeu de Sus. Absolvent al Institutului Agronomic din Cluj, Facultatea de Zootehnie şi Medicină veterinară, secţia Zootehnie, a funcţionat mulţi ani ca specialist la C.A.P. Coroieni. Actualmente lucrează la Şcoala pentru copii cu deficienţe din Târgu Lăpuş este membru al cenaclului Ioan Filip. 

A publicat numeroase articole în presă. Publică romanele: „Dincolo de adevăr”, „Dincolo de mirarea îngerilor”, „Nu-l mai răstigniţi pe Cristos” şi volumul de versuri „Se-ntorc păsările mele”

Ştefan Bellu - născut în  localitatea  Cufoaia,  absolvent al  Facultăţii de  Filologie a Universităţii Babeş Bolyai,  a fost redactor la ziarul „Pentru Socialism”  şi este la „Graiul Maramureşului”. A debutat cu poezie în anul 1958 în Revista „Albina", colaborând la multe reviste locale şi naţionale. Publică volumele: „Ion Şugariu - un poet căzut în război” şi „Pădurea răzvrătită". Ultima carte surprinde  rezistenţa anti-comunistă din Munţii Maramureşului.

Valentin Bilţ - născut în satul Făureşti, comuna Copalnic Mănăştur, a funcţionat ca tehnician silvic la Ocolul silvic din Tg.Lăpuş. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţă şi Creştinism, specialitatea teologie ortodoxă didactică din Năsăud. Membru al Asociaţiei de cultură „Astra Lăpuşană" din 1968, secretar al acesteia din 1978 până în 1991 când devine preşedinte. În anul 1979 a colabo­rat împreună cu Vasile Latiş la realizarea filmului etnografic „Ţara Lăpuşului”, produs de studioul
Alexandru Sahia, iar în 1994 cu Departamentul Viaţa spirituală a TVR 1, la filmul „Viaţa spirituală în Ţara Lăpuşului". Membru al subfilialei Târgu Lăpuş, a societăţii de Filologie, membru al cenaclurilor „Nord" din Baia Mare şi „Astra" din Târgu Lăpuş. A primit premiul literal al gazetei „Munca" la Festivalul cenaclurilor literare „Vasile Lucaciu”  de la Cicârlău 1986. Autor a sute de articole, reportaje şi poezii publicate în ziarele şi revistele naţionale. A activat intens în cadrul Asociaţiei culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”. A decedat la 12 septembrie 1998.

Dan Bodea - s-a născut în satul Rogoz, este doctor în istorie, membru al Uniunii Scriitorilor, membru al Centrului de Orientalistică al Universităţii Bucureşti şi membru al Centrului de istoria bisericii din Universitatea Bucureşti, membru al Universităţii Mării Negre. A publicat peste 500 de articole de specialitate în reviste din România şi străinătate. Publică mai multe volume de versuri: „Vita coronata”, „Cântarea din Cântare", „Floarea Florilor", „Fiul omului", „Drumul crucii la români' „La crucea-fântână”, „La crucea-lumina”, „La crucea-înviere" „La crucea

P.S. Justinian Chira - episcop al Maramureşului şi Sătmarului, a intrat în Mănăstirea Rohia la 12 martie 1941, iar în perioada 21 iunie 1944 - 9 septembrie 1973 a condus acest lăcaş în calitate de stareţ.  Pentru meritele sale în conducerea mănăstirii, Sinodul al Bisericii Ortodoxe Române i-a conferit în anul 1967 rangul de arhimandrit, iar în 1973 l-a ridicat la rangul de arhiereu, numindu-l episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului Felecului şi Clujului. În anul 2001 i-a fost decernat titlul de „Cetăţean de onoare” al oraşului Târgu Lăpuş. A publicat mai multe volume de scrieri religioase şi a iniţiat formarea bibliotecii Mănăstirii Rohia, care cuprinde în colecţiile sale cărţi de o valoare inestimabilă.

Titus Ciortea (n. 12 aprilie 1883 şi moare la 3 noiembrie 1921) provine dintr-o familie de ţărani greco-catolici din Cisteiul Românesc jud. Alba. Studiile medii le-a făcut la Alba iar studiile superioare la Cluj. Stagiul de avocat l-a făcut în oraşul Alba Iulia, iar în 1912 prin căsătoria cu Victoria Jentea s-a mutat la Târgu Lăpuş   unde şi-a deschis un barou particular, fiind jude de ocol.

În 1914 este înrolat în armata austro-ungară şi participă la deschiderea frontului din Est unde în 1915 este luat prizonier în Rusia. Eliberat în 1917 după multe demersuri întreprinse de soţie pe lângă Crucea Roşie şi se angajează în lupta românilor lăpuşeni pentru unire. A fost membru marcant al Astrei Despărţământul Lăpuş. A făcut parte din delegaţii Ţării Lăpuşului de la 1 decembrie de la Alba Iulia. La adunarea din 5 decembrie 1918 a fost rănit de soldaţii din Regimentul 39 Debracen, de aici i-sa tras şi moartea trei ani mai târziu.

Iuga Dinu - născut la Târgu Lăpuş. Absolvent al Facultăţii de Fizică, doctoratul în fizică în Olanda a publicat în limba engleză o lucrare în domeniul fizicii. Actualmente se găseşte în S.U.A. la studii post-doctorat.

Ioan Filip - s-a născut în localitatea Lăschia în anul 1940. Licenţiat în filologie şi filozofie, a fost profesor de limba şi literatura română la Băiuţ şi Târgu Lăpuş, director, inspector la Inspectoratul şcolar Maramureş. A debutat cu versuri în ziarul local „Pentru Socialism” în anul 1962. A colaborat la diverse reviste din judeţ şi ţară, iar în anul 1993 i-a apărut postum volumul de versuri „Starea de miracol”, „Ioan Filip a fost înainte de toate, profesorul cu vocaţia gravă şi temeinică a profesiei trăită ca act de creaţie în fiinţa individului şi a neamului, dar şi intelectualul de excepţie, pasionat de zborul înalt al ideii urmărită-n arcanele-i ademenitoare şi, nu în ultimul rând, omul dublat mereu de un spirit din clasa celor nobile şi rare, menit să poarte în gest şi cuvânt semnele harului creator..." (Terezia Filip -Cuvânt înainte la volumul „Starea de miracol”). A plecat mult prea devreme din rândul dascălilor şi poeţilor în septembrie 1992.

Lucian Georgiu – (1912-1948) născut l Stoiceni poet provenit din rândurile minierului, autodidact, a publicat volumul de versuri „Strigăt” în 1927. 

Vasile Latiş - s-a născut în localitatea Cufoaia, poet şi folclorist, este profesor - doctor în filologie a debutat cu poezie în Revista „Familia” în anul 1967. A publicat poezie şi studii de folclor în diverse culegeri şi reviste literale. Membru al cenaclurilor „Astra lăpuşeană" din Târgu Lăpuş şi „Nord" din Baia Mare.

Poet de o mare profunzime spirituală, personalitate complexă a literaturii române, publică mai multe cărţi: „Spaţiul şi timpul în sistemul păstoritului din Maramureş”: Rezumatul tezei de doc­torat - Bucureşti 1998. „Păstoritul în Munţii Maramureşului”, „Odihnă rostitoare”, „Versuri de apropiere”, „Socrate se plânge după Diotima", „Cântecele Diotimei”, „Cântece fără cuvinte”. A fost Premiat la în cadrul manifestării „Cărţile anului 1998", Baia Mare 1990 pentru volumul „Versuri de apropiere". În anul 2003 i-a fost decernat titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Târgu Lăpuş. S-a stins din viata in vara anului 2007 lasand in urma lucrari neterminate parca intr-un oftat prelung  „ Vai mie!, acum…Vai tie!...

Grigore Leşe - s-a născut la Stoiceni – Târgu Lăpuş. Absolvent al Facultăţii de Instrumente şi Canto din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Are numeroase înregistrări la Radio şi Televiziune. A concertat în ţară şi străină­tate: Italia, Spania, Franţa, Elveţia, Republica Moldova, S.U.A, Austria, Ucraina etc. A reprezentat România în 1999 la Festivalul „Smithsonian Folck Live Washington”. În anul 2001 a publicat lucrarea de folclor muzical „La obârşii”, în anul 2002 i-a fost decer­nat titlul de „Cetăţean de onoare" al oraşului Târgu Lăpuş.

Nicolae Man - meşter popular şi sculptor, născut în satul Rogoz – Târgu Lăpuş. Participă la târgurile meşterilor populari din ţară: Oradea, Bucureşti, Suceava, Ploieşti etc. Are lucrări de artă la Galeria de Artă Naivă din Piteşti. Participă la tabere internaţionale de pictură din Austria şi Ungaria, în anul 2001 participă cu lucrări la Expoziţia de Artă Naivă din Koln - Germania, împreună cu alţi doi artişti amatori. Are expoziţii personale şi de grup în multe localităţi din ţară.

A real­izat troiţe, amplasate în diverse localităţi ale ţării.  

Serafim Man - născut în satul Boiereni – Târgu Lăpuş. La vârsta de 17 ani, la 23 noiembrie 1952 a intrat în Mănăstirea Rohia. După un noviciat de  trei ani a fost uns ca monah la 20 iulie 1955 de către stareţul Justinian Chira. Peste 2 ani, la 17 martie 1957, a fost hirotonit ierodiacon şi ieromonah, slujind în mănăstire până în anul 1959.

Din 1959 până în 1971 a slujit în alte parohii din zona Lăpuşului (Cupşeni, Băiuţ, Costeni), din 1971 revenind din nou la Mănăstirea Rohia, unde a slujit ca preot şi apoi ca stareţ. A publicat lucrarea „Mănăstirea Rohia” şi mai multe volume de scrieri cu conţinut religios.

Nicolae Nechita (1898-1973) – s-a născut în localitatea Preluca Veche într-o familie de ţărani, a terminat cursurile şcolii primare din Târgu Lăpuş în 1909 şi liceul grăniceresc din Năsăud în 1916. în 1922 a terminat Academia teologică din Gherla, fiind un student de excepţie. A participat la primul război mondial pe frontul italian iar după întoarcerea de pe front s-a implicat în acţiunile pentru unire şi ulterior în perioada interbelică în activitatea Astrei. În 1924 a fost hirotonit preot de episcopul Iuliu Hossu în parohia Băiuţ, unde a stat până în 1928. Între 1928 şi 1940 a fost preot paroh în Lăpuşul românesc, după care până în 1948 când a fost desfiinţată Biserica Greco-Catolică a fost preot, protopop la Biserica Sfinţii Arhangheli din Târgu Lăpuş.

A cunoscut rigorile închisorilor a două regimuri: în timpul regimului hortyist – pentru activitatea sa de apărare a românismului şi în timpul regimului comunist în perioada 1948-1953.

A fost directorul Gimnaziului Unic Mixt în perioada 1945-1948. Bogata sa activitate a fost surprinsă în autobiografia scrisă după 1953 la cererea autorităţilor comuniste pentru a i-se aproba pensia. Activitatea publicistică a rămas în parte în manuscrise păstrate de nepoţi, iar o parte însemnată s-a pierdut în timpul persecuţiilor  [Anexa]

Vasile-Viorel Paşca - s-a născut în oraşul Târgu Lăpuş, este absolvent al Facultăţii de Agronomie din Cluj. A publicat broşuri de popularizare agrotehnică, fiind preocupat de istoria şi civ­ilizaţia ţinuturilor natale. Publică volumul monografic „Lăpuşul Românesc"

Alexandru Perţa Cuza. s-a născut în localitatea Rogoz – Târgu Lăpuş, meşter popular şi sculptor.

A debutat în artă în 1976, organizând prima expoziţie personală de sculptură în lemn. Participă constant la târgurile meşterilor populari organizate în ţară şi expune în acelaşi timp la fes­tivaluri naţionale de promovare a artei populare.

A realizat peste 600 de troiţe care sunt dedicate unor personalităţi, sau au valoare de mon­umente ale eroilor, fiind amplasate în multe localităţi ale ţării şi în străinătate: Moldova, Italia, Ucraina, Belgia, Elveţia, Iugoslavia, Ungaria, Austria, Cipru. Participă la tabere de sculptură, în anul 2001, în colaborare cu Zorovavel Petrehuş construieşte un monument închinat Sfântului Andrei în localitatea Sân Andrei de lângă Timişoara.

Din anul 1976 este membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici Amatori şi din 1992 este membru al Asociaţiei Creatorilor Populari din România. Are lucrări în colecţii particulare în ţară şi străină­tate, în anul 1995, prin lucrările prezentate într-o expoziţiei colectivă la Bucureşti, a obţinut premiul I. TVR Timişoara realizat un „Trecătoarea nemurire”, care reflectă în exclusivitate opera sculptorului. A ridicat prima troiţă în centrul Chişinăului, l-au făcut să jure „nu se va lipi briciul de barba mea şi foarfecă de părul meu până când nu se va uni Moldova cu România", dar tot el a continuat: „cred că voi fi declarat monument al naturii, pentru că nu voi avea ocazia să mă bărbieresc în viaţa asta”. Este membru al cenaclului "Ioan Filip”.

Dorel Petrehuş.- s-a născut la Dumbrava – Târgu Lăpuş. Absolvent al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu - secţia Pictură. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici. Expoziţii personale: Baia Mare, Negreşti Oaş, Satu Mare, Bucureşti, Zalău. Expoziţii de grup şi naţionale: 1991 – 1992. Expoziţii anuale ale U.A.P şi „Atelier 35”; 1989 Bucureşti -Sala Dalles; 1996 - Negreşti Oaş, Baia Mare, Satu Mare, Târgu Mureş, Salonul Naţional de Artă Bucureşti; 2002 Galeria „Appolo” Bucureşti. Simpozioane internaţionale: 1996 - Baia Mare; 2000 - Carei; 2002 -Essen. Colecţii particulare: România, Ungaria, Franţa, Austria, Maroc, Germania, Olanda, Italia.

Dumitru Pop (1930-1982) – s-a născut în localitatea Rohia. A urmat cursurile Şcolii Normale de la Dej, Şcoala silvică de la Năsăud, iar în 1954 a absolvit Facultatea de Silvicultură din Braşov. În 1957 este angajat la ocolul Silvic din Târgu Lăpuş, iar din 1958 devine inginer şef la Ocolul silvic Târgu Lăpuş. Începând din 1965 este director la întreprinderea forestieră Târgu Lăpuş, iar în anul 1980 îşi susţine teza de doctorat în domeniu.

De numele său se leagă destinul mai multor locuitori din zonă datorită numărului mare de locuri de muncă pe care le-a creat la Târgu Lăpuş.

În 2003 i s-a decernat post-mortem titlu de cetăţean de onoare a oraşului.  

Mircea Roman. - născut la 24 iunie 1958 în Târgu Lăpuş. Absolvent al Institutului de Artă „Ion Andreescu” din Cluj Napoca, secţia Sculptură, între anii 1984 - 1993 activează la Bucureşti, apoi obţine o bursă de studii la Londra unde lucrează şi în prezent.

A obţinut numeroase premii: 1988 - „Atelier 35" Bucureşti; 1992 - „Marele premiu la Trienala de Sculptură Osaka" - Japonia; 1993 - 1994 „Delfina Studios”- Londra. Are lucrări în Colecţia de Artă Contemporană la Osaka, Delfina Studios - Londra, Muzeul de Artă al României, Colecţia de Artă a Ministerului Culturii, Fundaţia „Nastasia” - Bucureşti. A expus lucrări la: Londra, Budapesta, Paris, Osaka, Veneţia şi în ţară. Are monumente în: Şag - Timişoara, Oarba de Mureş, Muzeul Florian din Poiana Soarelui - Cerneşti.

În anul 2000 expune pe râul Tamisa „Omul barcă”. „

Pentru merite deosebite pe tărâmul Artei, Preşedinţia României i-a conferit artistului Mircea Roman Medalia „Ordinul Serviciului Credincios” în grad de ofiţer.

Precup Roman - S-a născut la 29 septembrie 1926, în satul Pădureni (top) din comuna Mintiul Gherlei , judeţul Cluj.

A absolvit Şcoala Pedagogică de Băieţi din Gherla în anul 1951. In cei 36 de ani de activitate didac­tică a fost un model de dascăl şi părinte, obţinând pe lângă gradele didactice obişnuite Într-o carieră de educator, binemeritatul titlu de „învăţător emerit” în 1972. A ocu­pat diverse funcţii de importanţă pentru comunitatea lăpuşană print­re care director de şcoală generală, director adjunct la Liceul de cul­tură generală din Târgu Lăpuş, direc­tor al Casei de Cultură, deputat comunal în trei legislaturi, lector al secţiei „Tineret, familie şi soci­etate” din cadrul Universităţii po­pulare din Târgu Lăpuş, corespondent la ziarele judeţene şi la unele pu­blicaţii naţionale, corespondent al Radioteleviziunii încă din 1958, etc.

În perioada în care Despăr­ţământul ASTRA Târgu Lăpuş era în ilegalitate, domnul învăţător, în calitatea sa de director al Casei de Cultură, a găsit soluţia reactivării ei, conferindu-i statutul de cenaclu literar - ASTRA.

Este autor al unor impresio­nante studii, articole, lucrări, cercetări printre care amintim :"Pagini din istoria poporului român - 5 decembrie 1918 la Târgu  Lăpuş" "O viaţă pentru o cauză dreaptă - Vasiliu Iuga; „Petru Rareş şi Ţara Lăpuşului”, „Aspecte din Clima Depresiunii Lăpuşului”, „Consideraţii cu privire la învăţământul din oraşul Târgu Lăpuş”

În prezent este pensionar şi locuieşte în Alba-Iulia, continuând activitatea scriitoricească, publicând articole în diferite periodice (Deşteptarea Credinţei- Dej)

Nicolae Steinhardt -  se naşte la 29 iulie 1912 , în comuna Pantelimon. Nicu-Aureliu Steinhardt. Tatăl, Oscar, era inginer (fost co­leg la Politehnica din Zuirich cu Albert Einstein, iar mama, Antoaneta — casnică. Urmează clasele primare la şcoala Clemenţa.

1929. îşi ia bacalaureatul la liceul „Spiru Haret unde i-a avut colegi pe Arşavir Acterian, Mircea Eliade, C. Noica ş.a. începe să frecventeze şedinţele cenaclului „Sburătorul", condus de Eugen Lovinescu.

1934.Absolvă facultăţile de Drept şi Litere. Publică în „Revista burgheză  studiile „Un mare critic burghez: Dl. E. Lovinescu”. Debutează „sub semnul unei violente şi radicale negaţii" (N. Mecu) cu volumul In genul…. tinerilor (Ed. Cultura poporului), semnat Antisthius (nume luat din Caracterele lui La Bruyere).

1935.Continuă să publice în „Revista burgheză” în aceeaşi manieră iconoclastă. Publică în colaborare cu Emanuel Neuman Essai sur une conception catholique du judaisme, la Bucureşti.

1936.Termină doctoratul la Bucureşti, cu lucrarea: Principiile clasice şi noile tendinţe ale dreptului constituţional. Critica operei lui Leon Duguit, publicată la Editura „Curierul judiciar" S.A. Lucrarea a fost prefaţată de Julien Bonnecase, profesor de drept la Bordeaux şi mem­bru de onoare al Academiei Române, cu care N. Stein­hardt era în corespondenţă din anul 1929.

Începe colaborarea la Revista Fundaţiilor Regale, cu articolul Elementele operei lui Proust.

La Paris, la Editura librăriei Lipschitz, apare volumul Illusions et realites juives, scris împreună cu acelaşi E. Neuman, cu care de altfel proiecta scrierea unei Istorii a  parlamentarismului român.

1937 - 1938. îşi continuă studiile în Franţa şi în Anglia.

1939- Colaborează la revista Libertatea a fostului său profesor de la Facultatea de Drept, G. Strat.

1940 -1944. Resimte, ca evreu, privarea de drepturi şi libertăţi civile.

1945 -1947. Colaborează din nou la Revista Funda­ţiilor Regale, unde susţine cronica literaturii universale, dar şi la Curierul literar precum şi în ziarele Tribuna poporului şi Victoria.

Face parte, la propunerea prof. Al Rosetti, din comi­sia pentru premierea tinerilor scriitori.

În noiembrie 1947 este îndepărtat de la RFR, o dală cu Şerban Cioculescu şi Vladimir Streinu.

1958. încep, în decembrie, arestările celor din lo­tul „Noica - Pillat" unde îşi va găsi locul alături de Al. Paleologu, A. Acterian, Vl. Streinu, Al. O. Teodoreanu, Sergiu Al George ş.a.. Despre această perioadă avem multe informaţii In Jurnalul fericirii. A fost con­damnat prin sentinţa 24 din 1.03.1960 la 12 ani de mun­că silnică şi 7 ani degradare civilă şi confiscarea totală a averii personale „pentru infracţiune de uneltire contra ordinei sociale.

În anul 1959 a fost condamnat politic la 13 ani muncă silnică, în anul 1973 a venit la Mănăstirea Rohia, unde în 1980 a îmbrăcat rasa monahală devenind Monahul Nicolae Dela Rohia. A colaborat la numeroase reviste, publicând eseuri şi studii literale iar în anul 1980 a obţinut Premiul pentru critică al „Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti”

După stabilirea la Rohia a publicat volumele: „Între viaţă şi cărţi", „Incertitudini literare”, „Geo Bogza - Un poet al efectelor”, „Exaltările grandiosului”, „Solemnităţile Exuberanţei şi Patetismului”, „Jurnalul fericirii”, „Critica la persoana întâi”, „Escale în timp şi spaţii sau Dincoace şi dincolo de texte", „Prin alţii spre sine”. Postum i-au apărut lucrările: „Monologul polifonic", „Monahul de la Rohia răspunde la 365 întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan”, „Dăruind vei dobândi”, „Primejdia mărturisirii”, „În genul tinerilor”, „Între lumi”, „Cartea împărtăşirii”.  A murit în martie 1989.

Nicolae Şerban - s-a născut în satul Rogoz - Târgu. Lăpuş este un artist amator care activează în domeniul sculpturii, fiind o prezenţă constantă la târgurile meşterilor populari din: Bucureşti, Suceava, Ploieşti, Oradea. Participă la tabere internaţionale de sculptură în Austria şi Ungaria. Are expoziţii personale şi de grup atât în ţară cât şi în străinătate. Este membru al cena­clului „Ioan Filip”.

Aurel Vaida – născut la 25 martie 1927 în satul Borcut. Absolvent al Facultăţii de Istorie din Iaşi şi doctor în istorie. S-a remarcat pe tărâmul publicisticii istorice în revistele de specialitate, dar şi în presa locală. Menţionez câteva dintre studiile sale: „Participarea Chioarului la revoluţie românească din Transilvania în 1848" (Marmaţia, IV 1978); „Ioan Dragomir - figura marcantă a Revoluţiei de la 1848 - 1849 în părţile Lăpuşulu'i şi Chioarului” (Marmaţia, nr.56 din 1979 - 1980); „Mărturii. Voluntari maramureşeni pe frontul de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz” (Studiu publicat în serial în ziarul local din Baia Mare). Roman nescris: „Din zilele negre ale ocupaţiei horthyste”, (Publicat în „Suplimentul Maramureş din 1978). în anul 1998 publică lucrarea „Revoluţia de la 1848 - 1849 în nordul Transilvaniei”. Lucrări în pregătire: „Tribunul de la Zagra - Atanasie Moţ Dâmbul (1848 - 1849)”, „Un tribut dat Unirii de Ţara Lăpuşului - 5 decembrie 1918”, „Destinul Transilvaniei”  şi biografia protopopului Nicolae Nechita. 

Laszlo Valovits - pictor, grafician, născut în Târgu .Lăpuş. Este absolvent al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu" secţia Pictură. Membru al Filialei Clujeane a Uniunii Artiştilor Plastici, a expus la sintezele de artă plastică, la expoziţiile festive şi de grup şi la manifestări ale grupului „Stigma” la: Ludwigslust, Postdam - Germania (1993); „Apocalipsa” Cluj Napoca (1993 -1995); Bistriţa Năsăud - (1993). Participă la expoziţia artiştilor din Transilvania (Budapesta 1996 - 1997). În anul 1995 a fost distins cu Premiul Special al juriului la expoziţia - concurs „Centenar Blaga”.

Pentru realizarea paginilor cu personalităţi trebuie să mulţumesc doamnei bibliotecare Floare Butean şi familiilor celor care mi-au furnizat date cu privire la conturarea imaginii personalităţilor lăpuşene, fam. Costin Mircea si Mariana si familia Nechita Florin si Haricleea.