MĂNĂSTIREA SFÂNTA ANA DIN ROHIA - este situată în Dealul Viei din suprafaţa Muscelelor, la 2 km de satul Rohia.

Prima biserică a mănăstirii a fost construită în 1923 de către preotul ortodox Nicolae Gherman, tatăl a 10 copii, în memoria fiicei sale Anuţa care a murit la vârsta de 10 ani.

Locul mănăstirii a fost ales în urma unor repetate visuri , iar biserica s-a ridicat după mari sacrificii şi cu ajutorul sătenilor în 1923 având următoarele dimensiuni lungime 17,8 m, lăţime 5,7 m şi înălţime de 3 m.

În 1926 lăcaşul a fost sfinţit de către episcopul Nicolae Ivan al Clujului, în prezenţa a circa 1000 de credincioşi, bisericuţa a fost păstrată în forma iniţială până în anul 1998 când în locul ei a fost ridicată o biserică impunătoare în stil moldovenesc.

 

Mănăstirea “Sf. Ana” – imagine din avion

Tradiţia populară a perpetuat în versuri legenda şi începuturile mănăstirii : "Anuţa, copilă blândă/ în vârsta cea mai plăpândă/ Nici zece ani n-a-mpiinit / Şi lumea a părăsit/ Sufletul ei cel curat/ Către ceruri s-a-nălţat/ Şi cu glasu-i de copilă/ Cerut-a Domnului milă/ A rugat pe Domnul sfânt/ Să trimită pe pământ/ Ca să ni-s-arate anume/ Un loc sfânt de-nchinăciune/ Domnul ruga a primit/ Locul a descoperit/ Loc frumos ca-n paradis/ Arătat nouă prin vis/ Şi prin crucea Domnului/ Mântuirea omului/ La poalele munţilor/ în liniştea codrilor..."

Mănăstirea Rohia a reprezentat primul aşezământ de monahi ortodocşi din Ardealul alipit României.

Începând cu anul 1965 aici s-a dezvoltat un mare complex monahal la care s-a adăugat numeroase construcţii: în anul 1965 s-a introdus curentul electric şi s-a construit Casa de stejari; în 1970 a fost dată în folosinţă Casa Stăreţiei;  între 1973 - 1976 s-a construit Casa cu Paraclis şi tribuna;  între 1978 - 1980 Casa Poetului; în 1983 Altarul de vară; în 1988 poarta mănăstirii în stil maramureşan;  între 1989 -1992 Casa Albă; iar în 1995 Casa Gospodăriei. Complexul dispune de toate elementele de trai modern, fiind completat cu o bisericuţă din lemn pentru partea turistică şi este amenajat un muzeu cu piese de mare valoare din punct de vedere artistic (icoane şi cărţi religioase vechi)

Dezvoltarea deosebită a Mănăstirii Rohia este datorată P. S. Justinian Chira, în prezent episcop al Maramureşului şi Sătmarului, care a fost stareţ al mănăstirii între 1944 - 1973 şi arhimandritului Serafim Man care a fost stareţ între 1973 - 1983.

Aici a locuit marele om de cultură Nicolae Steinhardt, (monahul Dela Rohia) evreu convertit la ortodoxie şi viaţă monahală sub numele de monahul Nicolae. Acesta a avut un rol deosebit în amenajarea şi ordonarea celor circa 40.000 de volume din biblioteca mănăstirii situată în Casa cu Paraclis. Este înmormântat în cimitirul mănăstirii alături de alţi monahi.

Lângă Casa Poetului se găseşte un ansamblu sculptural din lemn de stejar, destinat haiducului Pintea Viteazul.

Mănăstirea Rohia reprezintă o oază de linişte şi credinţă, reprezentând unul din punctele cele mai importante de pelerinaj din Ardeal.