1.3     Hidrografia

            A. Râurile

           Depresiunea Lăpuşului copiază aspectul unui bazin de ape, răsfirate puternic, ce converg către o piaţă de adunare, de unde le culege Lăpuşul, care prelungeşte în mod forţat, pe direcţia  lui de curgere, zona depresionară.   Râul Lăpuş dă o notă particulară configuraţiei zonei, el izvorăşte din vârful Văratic „la circa 1200 m şi se varsă în Someş la 148 m altitudine, are o suprafaţă bazinală  de 1820 km² şi o lungime a cursului de 114 km, fiind cel mai lung râu al judeţului Maramureş”.

Podul peste Lăpuş din centrul oraşului– imagine din avion

Lăpuşul primeşte numeroşi afluenţi mai mari sau mai mici încă de la izvor în număr de doi: Strâmbu-Băiuţ şi Botizul. În aval de Băiuţ până la comuna Lăpuş în sectorul Valea Luncii primeşte afluenţi cu lungimi reduse: Roaia şi Iedera. Între localităţile Rogoz şi Dămăcuşeni, Lăpuşul primeşte primii afluenţi mai importanţi: Libotinul pe dreapta şi Suciul pe stânga.

            Brăzdând centrul oraşului Târgu Lăpuş, pentru a fi evitate inundaţiile, râul a fost îndiguit pe o lungime de 3 km înainte de satul Răzoare. Înainte de aceeaşi localitate (Răzoare) râul primeşte alţi trei afluenţi: Rohia pe stânga, Dobricul şi Cufoaia pe dreapta.

Defileul Lăpuşului– imagine din avion

La kilometrul 42 de la izvor Lăpuşul pătrunde în Masivul Preluca unde formează un superb defileu de 28 km lungime.

            Cel mai important afluent al râului Lăpuş este râul Cavnic 34,8 km lungime şi 3,87 m³/sec. debit mediu, pe care-l primeşte în defileul Chioarului, continuându-şi cursul încă 44 km până la întâlnirea cu râul Someş.